Alexandre de Moraes, cenzură și YouTube: ce este mit, ce este realitate și ce spune legea.

În contextul polarizării politice intense din Brazilia și al creșterii canalelor de opinii pe rețelele sociale, numele ministrului Alexandre de Moraes a revenit în centrul discuțiilor după zvonuri despre posibile sancțiuni internaționale împotriva acțiunilor sale în cadrul Curții Supreme de Justiție (STF). 

Speculațiile au căpătat amploare după ce s-a dezvăluit că o presupusă scrisoare a guvernului Statelor Unite ar fi fost trimisă ministrului, cu un ton de avertizare, privind “abuzurile sale de autoritate”. Cazul a stârnit reacții aprinse ale comentatorilor politici și influenkerilor, care au început să prevadă blocarea bunurilor, anularea vizelor și chiar arestarea, pe baza așa-numitei “Legi Magnițki”.

Pentru avocat Daniel Toledo, specialist în Drept Internațional, doctor în drept Constituțional și fondator al biroului Toledo și Asociații Avocați, este necesară prudență și cunoștințe tehnice atunci când abordezi acest subiect. “Multe videoclipuri și postări propagă o serie de erori juridice. Legea Magnițki, de exemplu, are obiective foarte specifice. A apărut în SUA în 2012 pentru a pedepsi persoanele implicate în încălcări grave ale drepturilor omului și corupție internațională. Nu se aplică în mod automat oricărei autorități străine”, avertizează.

Toledo subliniază că, chiar și în cazurile în care se impun sancțiuni, așa cum s-a întâmplat cu autoritățile Rusiei în timpul războiului din Ucraina, nu există o legătură directă cu deciziile instanțelor interne sau cu acțiunile politice ale unei țări suverane. “Este important de reamintit că Statele Unite nu au nevoie de Legea Magnițki pentru a restricționa vizele sau pentru a îngheța activele. Guvernul american are deja mijloace administrative pentru asta. Și, până în prezent, nu există nicio dovadă că aceste sancțiuni ar fi aplicate ministrilor din STF”, remarcă el.

Rolul YouTube și dezbaterea despre cenzură

O parte a controversei se referă, de asemenea, la deciziile ministrului Alexandre de Moraes privind eliminarea de conținuturi și profiluri pe platforme precum YouTube și X (fostul Twitter). Discuția s-a intensificat după ce omul de afaceri Elon Musk a contestat deciziile Curții Supreme de Justiție (STF), argumentând că compania sa nu poate fi sancționată pentru respectarea legislației Statelor Unite.

Pentru Toledo, platformele care acționează comercial în Brazilia trebuie să respecte legislația braziliană. “Dacă o companie străină acționează pe teritoriul național, oferă servicii și încasează profit din publicitatea direcționată către brazilieni, ea este supusă legilor locale. Aceasta include, de exemplu, Legea Cadru privind Internetul și Codul de Apărare a Consumatorului. Același lucru este valabil și pentru obligațiile fiscale, reprezentarea legală și răspunderea pentru conținutul ilicite găzduit pe domeniile sale”, explică el.

El amintește că, deși deciziile judecătorești pot fi discutate și eventual revizuite, ignorarea lor poate constitui nesupunere și poate genera măsuri precum blocări și sancțiuni economice. “Impasul cu Elon Musk, de exemplu, nu este despre libertatea de exprimare, ci despre jurisdicție. Curtea Supremă Federală a considerat că platforma era folosită pentru diseminarea de conținuturi care încălcau legislația braziliană și a cerut măsuri. Discutarea acestora este legitimă. Ignorarea lor completă, însă, nu este”, subliniază.

Interpretări distorsionate ale legii hrănesc dezinformarea.

Toledo mai critică și modul în care influencerii au interpretat pasaje din legile americane și braziliene pentru a susține teorii despre presupusa înconjurare internațională a lui Moraes. “Este obișnuit să vezi persoane fără pregătire juridică luând paragrafe izolate și denaturând sensul original al normelor. Legea Magnitsky, de exemplu, nu prevede pedepse automate. Ea necesită investigații, dovezi concrete și un proces riguros de aplicare”, analizează el.

El observă că internetul a devenit un teren fertil pentru senzationalism. “Multe canale sunt mai preocupate să monetizeze angajamentul decât să clarifice din punct de vedere juridic ce se întâmplă. În felul acesta, înflăcărează populația, generează așteptări nerealiste și contribuie la deconsiderarea instituțiilor”, afirmă el.

Un punct critic, conform lui Toledo, este acela că acest scenariu de dezinformare duce la impacte concrete în viața populației. “Mulți oameni încep să creadă că un ministru va fi arestat datorită unei scrisori din Statele Unite. Alții cred că este suficient să obții dublă cetățenie pentru a nu mai răspunde în fața Justiției braziliene. Acestea sunt percepții complet greșite care alimentează doar instabilitatea”, subliniază el.

Își amintește, de asemenea, că, în cazurile unui eventual proces împotriva unui ministru al STF în instanțe internaționale, costurile apărării sunt suportate de contribuabil. “Procesele de această natură sunt scumpe. Cabinetele din SUA percep tarife foarte mari pe oră. Dacă un ministru brazilian va fi procesat în străinătate pentru activitatea sa funcțională, costurile vor fi acoperite din fonduri publice. Cetățeanul este cel care plătește această factură”, avertizează.

Libertatea de exprimare nu înseamnă anonimat.

În final, Toledo subliniază că Constituția Braziliei garantează libertatea de exprimare, dar interzice anonimatul. “Oricine se poate exprima liber, inclusiv cu critici adresate autorităților. Totuși, trebuie să se identifice și să răspundă pentru declarațiile sale. Crearea de profiluri false sau a paginilor anonime pentru a disemina acuzații fără dovezi nu înseamnă libertate de exprimare. Este lașitate și, de multe ori, infracțiune”, conchide.

Avocatul susține că dezbaterea cu privire la limitele puterii judiciare și libertății presei este legitimă, dar trebuie făcută cu responsabilitate. “Este nevoie de mai multă educație juridică și mai puțin spectacol. Adevărul juridic nu încape în titlurile bombastice. El necesită studiu, pondere și angajament față de fapte”, concluzionează el.