Anul 2023, într-un fel, a fost anul de reglementare a Inteligenței Artificiale (IA). Încă în mai, Summitul G7 a subliniat importanța promovării unor măsuri de protecție pentru sistemele avansate de IA pe baze globale
În august, a fost rândul Chinei să promulge o lege specific asociată cu IA Generativă, cu scopul de a diminua prejudiciile esențiale pentru indivizi, menținerea stabilității sociale și asigurarea conducerii sale reglementare internaționale pe termen lung
În urma acestui proces, a revenit Statelor Unite, în figura fostului său președinte Biden, emiterea unei ordonanțe executive care să stabilească orientarea aplicării IA în domeniul fiabilității, securitatea și protecția elementelor fundamentale ale suveranității americane
Cu toate acestea, cireșa de pe tort a fost, în mare măsură, Actul privind IA al Uniunii Europene, pre-aprobat în decembrie 2023 și sancționat la începutul anului 2024. Profund discutat și destul de cuprinzător, Actul atinge statutul de reglementare cu vocație internațională concepută ca un cadru legal pentru dezvoltarea și aplicarea sistemelor de IA pentru țările membre ale blocului
În Brazilia, legea 2.338 din Inteligența Artificială, marca o o punct de inflexiune în reglementarea tehnologiilor emergente în țară. La scară largă, legea are aspecte pozitive, dar și denotă o anumită fragilitate în domenii strategice pentru dezvoltarea leadership-ului nostru în domeniul IA
În centrul reglementării braziliene se află dispozițiile Legii Generale de Protecție a Datelor (LGPD), subliniind protecția datelor personale cu accent pe confidențialitate. Legea intenționează, în acest fel, a garanta că IA nu compromite drepturile individuale. LGPD vrea de asemenea să încurajeze inovația, oferind unele stimulente fiscale și subvenții pentru companiile care investesc în cercetare și dezvoltare în domeniul IA. Acest aspect vizează poziționarea Braziliei ca un hub de inovație tehnologică, stimulând competitivitatea și crearea de startup-uri în sectorul IA. În ceea ce privește impacturile sociale, includerea digitală și utilizarea etică a IA pentru a reduce inegalitățile sunt prevăzute prin promovarea programelor educaționale și de formare pentru populațiile vulnerabile, pregătirea forței de muncă pentru era inteligenței artificiale. Ideea este de a diminua impactele sociale negative ale automatizării, promovând o tranziție mai echitabilă
Cu toate acestea, există puncte negative de subliniat. Primul dintre ele gravitează în jurul unei birocrații excesive, cum exigenta de evaluări și certificări multiple care ar putea suprasolicita companiile – în special startup-uri și mici întreprinderi – cu costuri suplimentare și procese îndelungate. Acest aspect birocratic poate descuraja inovația și adoptarea de noi tehnologii. Deși legea are intenții interesante, unii critici menționează ambiguitatea în anumite dispoziții, permițând interpretări conflictuale și insecuritate juridică. Există lipsă de claritate în ceea ce privește responsabilitățile și penalitățile specifice care vor îngreuna aplicarea lor practică. Există încă îngrijorări cu privire la utilizarea potențială a reglementării IA în scopuri de control de stat. Acest aspect ridică întrebări cu privire la protecția libertăților civile și limitele intervenției statului
Suntem, în orice caz, în fața unui moment important în reglementarea IA. Acest component reglementar este necesar pentru a aduce echilibru între protecția drepturilor, incentivarea inovației și promovarea incluziunii sociale. Cu toate acestea, eficacitatea legii va depinde de implementarea sa practică și de capacitatea de a atenua riscurile asociate. Transparența, claritatea reglementară și supravegherea constantă a societății civile vor fi esențiale pentru a garanta că beneficiile depășesc provocările
