Albert Camus a spus odată că „fiecare generație își imaginează că este destinată să refacă lumea. Mama mea știe, cu toate acestea, că nu-l va reface. Dar însă sarcina ta este poate mai mare: a împiedica lumea să se destrame. Această reflecție rezonează puternic atunci când vorbim despre Generația Z. Născută între mijlocul anilor 1990 și începutul anului 2010, această generație a crescut într-un context de hiperconectivitate, criza climatică și transformări culturale profunde. Dar însă va fi capabilă să inverseze declinul instituțiilor și să promoveze schimbări structurale semnificative
Studiile indică faptul că Generația Z reprezintă deja aproximativ 30% din populația mondială și, până în 2025, va constitui aproximativ 27% din forța de muncă globală. În Brazilia, conform datelor de la IBGE, tinerii cu vârste între 10 și 24 de ani numără deja peste 47 de milioane de persoane, un contingent care va modela viitorul economiei și al societății
Adesea etichetată ca alienată sau narcisistă, Generația Z, contrar celor ce se crede, estează profund angajată în probleme sociale. Conform unei cercetări realizate de Deloitte, 77% dintre tinerii acestei generații afirmă că cel mai mare obiectiv al lor este să lucreze în companii aliniate cu valorile lor, prioritizând cauze precum sustenabilitatea, diversitate și bunăstare mentală. În același timp, 49% spun că sunt dispuși să își părăsească locul de muncă dacă simt că sănătatea lor mentală nu este luată în serios de angajator
Această comportare reflectă o neîncredere crescândă față de instituțiile tradiționale. Barometrul de încredere Edelman 2023 arată că doar 37% dintre tinerii din Generația Z au încredere deplină în guverne și mari corporații. Cu toate acestea, această aceeași generație este dispusă să acționeze prin consumul conștient și activismul digital, transformându-ți credințele în acțiune
Una dintre trăsăturile cele mai marcante ale Generației Z este relația sa cu tehnologia. Au crescut într-o lume digitală, cu acces nelimitat la informație, dar și suferă de impactul acestui mediu asupra sănătății mintale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) indică faptul că anxietatea și depresia în rândul tinerilor au crescut cu 25% din 2019, un fenomen pe care mulți specialiști îl atribuie presiunii rețelelor sociale și culturii performanței
Filozoful sud-coreean Byung-Chul Han, în „Fără roi”, descrie această realitate ca un stat de veghe continuu, unde indivizii devin interpreți ai sinelui lor. Această supraexpunere duce la căutarea neîncetată a validării, ceea poate duce la un gol existențial. Viktor Frankl, în „Căutarea sensului”, aș spune că acest vid este un apel la transformare, și este tocmai această neliniște care poate deveni un motor de schimbare
Pe partea cealaltă, Generația Z demonstrează fragilitate emoțională, pe de altă parte, ea poartă și un potențial de reziliență și creativitate. Într-o lume fragmentată, acești tineri caută forme alternative de exprimare și participare. Creșterea mișcărilor precum minimalismul, economia colaborativă și nomadismul digital sunt exemple clare de cum această generație caută noi modele de viață, muncă și consum
Este posibil să spui, prin urmare, că întrebarea recurentă „generația asta va ajunge la ceva?este mai mult legat de așteptările de productivitate și conformitate decât de însăși Generația Z. Michel Foucault, în „Cuvintele și lucrurile”, argumentează că discursuri ca acesta perpetuează forme de control, în timp ce Generația Z contestă exact aceste norme. Poate că ea nu „se dă la nimic” în sensul tradițional, dar aceasta poate fi cea mai mare forță a ta: a pune la îndoială și a deconstrui modele învechite
Adevărată întrebare nu este dacă Generația Z este pregătită pentru lume, dar dacă lumea este pregătită să înțeleagă și să absoarbă noile sale dinamici. Această generație nu vrea doar să se adapteze; ea vrea să redefinească regulile jocului. Munca la distanță, căutarea echilibrului între viața personală și cea profesională și concentrarea pe bunăstarea mentală nu sunt mofturi, daruri reale care forțează schimbări structurale
Dacă Generația Z va rupe cu vechile standarde și ne va arăta noi căi, cea mai mare contribuție a ta va fi să dovedești că adevărata transformare începe acolo unde se termină conformismul
César Silva este director preşedinte al Fundaţiei de Sprijin pentru Tehnologie (FAT) şi cadru didactic la Facultatea de Tehnologie din São Paulo – FATEC-SP de mai mult de 30 de ani. A fost vice-director superintendent al Centrului Paula Souza. Este absolvent în Administrarea Afacerilor, cu specializare în Managementul Proiectelor, Procese organizaționale și sisteme de informații
