Când ne gândim la tehnologiile cele mai disruptive și populare care au câștigat teren în lumea afacerilor, este imposibil de a nu considera inteligența artificială ca una dintre principalele instrumente. Și asta nu este întâmplător, deoarece cercetarea „Starea AI în începutul anului 2024: Creșterea adoptării AI generative și începutul generării de valoare”, realizată de McKinsey, reveală că 72% dintre companii deja utilizează IA. Entuziasmul este alimentat în principal de posibilitatea de a elimina sarcinile repetitive prin automatizare, optimizarea timpului profesioniștilor, ceea ce poate fi valorificat în activități de o valoare și relevanță mai mare, reducerea costurilor și creșterea eficienței
Această frenezie poate face ca managerii care nu au adoptat încă această tehnologie să se simtă în dezavantaj. În piețe extrem de competitive, este comun ca se cauta solutii inovatoare pentru ca organizatiile sa se evidentieze si sa atinga succesul. Cu toate acestea, este esențial ca managerii să gândească strategic înainte de a adopta noi tehnologii, evitând decizii pripite care caută doar aparența de inovație. Există necesitatea de a garanta că acceptarea acestor soluții este aliniată cu nevoile reale ale afacerii și că se înțelege cum pot acestea, de fapt, a impulsiona creșterea
Adopția trebuie studiată cu atenție, deoarece orice modificare în rutina de lucru implică schimbări în procese, structuri organizaționale și în cultură, ceea ce necesită atât timp cât și resurse.
Pentru a susține procesul decizional, specialiști precum Alexandre Nascimento, cercetător de la MIT, prezintă studii care pot fi fundamentale în dezvoltarea unui plan de IA pentru afacere. Un exemplu este modelul AI2M (Modelul de Intenție de Adoptare a Inteligenței Artificiale), creat de el,care consideră cinci factori principali care influențează intenția de integrare a IA: condițiile facilitatoare, care evaluază dacă utilizatorul crede că are resursele necesare pentru a utiliza IA; așteptarea performanței, ce măsoară dacă utilizatorul crede că IA îi va îmbunătăți performanța la locul de muncă; așteptarea efortului, care reflectă percepția utilizatorului asupra dificultății de a învăța și de a utiliza IA; autoeficacitatea, ce este încrederea utilizatorului în capacitatea sa de a folosi IA; și influența socială, care evaluază presiunea percepută din partea altor persoane pentru a adopta IA.
Într-o manieră mai generală, acești factori de decizie trebuie să ia în considerare următorul scenariu: care este problema cu care mă confrunt și cum poate IA să mă ajute să o rezolv, în loc să adopte abordarea inversă, ce ar fi să decizi să implementezi IA fără a lua în considerare unde și cum va fi aplicată. Aceste întrebări nu au intenția de a prezenta o viziune negativă asupra integrării IA, căci este evident cât de mult poate beneficia procesele de lucru. În loc de asta, scopul este de a evidenția că IA trebuie văzută ca un instrument, și nu ca soluția miraculoasă, cum entuziasmul și buzz-ul generate de atenția frecventă a mass-media adesea fac să pară. Astfel, organizațiile pot maximiza beneficiile IA și asigura o transformare eficientă
