În peisajul geopolitic actual, războiul cibernetic a devenit o componentă centrală a conflictelor și disputelor dintre națiuni. Statele utilizează operațiuni cibernetice ofensive pentru spionaj, sabotaj și influență politică la scară globală.
Atacurile coordonate de guverne – adesea prin intermediul unor grupuri avansate cunoscute sub numele de APT (amenințări persistente avansate) – au evoluat în sofisticare și amploare. Acest context al amenințărilor cibernetice globale afectează în mod direct securitatea digitală a Braziliei, expunând sectoarele strategice la riscuri semnificative și necesitând răspunsuri proporționale cu nivelul tehnic al adversarilor.
Evoluția războiului cibernetic în scenariul global
În ultimele două decenii, războiul cibernetic a trecut de la un fenomen izolat la o pandemie globală. Un punct de cotitură semnificativ a marcat această schimbare: atacul NotPetya din 2017, un malware cu o putere distructivă fără precedent la acea vreme, care a inaugurat o nouă eră a războiului cibernetic.
De atunci, conflictele tradiționale au căpătat o puternică componentă digitală: de exemplu, campania Rusiei în Ucraina a inclus o serie de atacuri cibernetice împotriva rețelelor electrice, a comunicațiilor și a agențiilor guvernamentale, în timp ce grupurile hacker-activiste și criminale s-au aliniat intereselor statului. Integrarea dintre războiul convențional și cel digital a devenit clară, iar granițele dintre atacurile statale și infracțiunile cibernetice comune au devenit estompate.
Principalii actori statali în războiul cibernetic global includ puteri precum China, Rusia, Statele Unite, Iran și Coreea de Nord, printre altele. Fiecare dintre ele folosește strategii specifice: spionaj cibernetic pentru a fura secrete industriale și guvernamentale, sabotaj împotriva infrastructurii critice a inamicului și atacuri de influență (cum ar fi intruziuni urmate de scurgeri de date clasificate pentru a interfera cu procesele politice). O caracteristică îngrijorătoare este colaborarea (sau toleranța) tot mai mare dintre state și grupurile criminale.
Exemplele includ bandele de ransomware cu sediul în țări care nu le iau măsuri drastice, folosind extorcarea financiară pentru a provoca daune strategice. În 2021, atacul ransomware asupra Colonial Pipeline din SUA (atribuit unui grup vorbitor de limbă rusă) a scos la iveală lipsa de pregătire a companiilor de infrastructură în fața unor astfel de amenințări. Aceste atacuri asupra infrastructurii critice aduc notorietate atacatorilor și adesea beneficii financiare, ceea ce le face din ce în ce mai frecvente și sofisticate.
Influența crescândă a Chinei
China a devenit una dintre cele mai influente și active puteri cibernetice. Rapoarte recente indică o expansiune agresivă a operațiunilor de spionaj digital chinezești la nivel mondial. În 2024, s-a înregistrat o creștere medie de 150% a intruziunilor efectuate de hackeri legați de China, afectând organizații din practic fiecare sector al economiei. Numai în 2024, au fost identificate șapte noi grupuri chineze de spionaj cibernetic, multe specializate în sectoare sau tehnologii specifice.
Campaniile cibernetice desfășurate de hackerii chinezi au o acoperire globală și nu cruță America Latină. Cercetările indică faptul că, în 2023, majoritatea atacurilor cibernetice din America Latină au provenit de la agenți legați de China și Rusia.
Acest efort coordonat reflectă nu doar obiective geopolitice (cum ar fi monitorizarea pozițiilor diplomatice sau a investițiilor străine), ci și interese economice. Brazilia, de exemplu, este în prezent cea mai mare destinație pentru investițiile chineze în America Latină, în special în energie, telecomunicații și minerit. Coincidență (sau nu), spionajul cibernetic provenit din China împotriva unor ținte braziliene a crescut similar cu ceea ce s-a observat în alte regiuni cu niveluri ridicate de investiții chineze, cum ar fi țările care participă la Inițiativa „Centura și Drumul” – un grup care reunește țări din Asia, Europa, Africa și America Latină.
Impactul amenințărilor globale în Brazilia: sectoare strategice atacate.
Mai multe sectoare strategice din Brazilia sunt deja victime ale tentativelor de intruziune din partea unor actori străini rău intenționați, fie că este vorba de grupuri susținute de națiuni sau organizații criminale sofisticate. Principalii vectori includ campanii de phishing direcționate, programe malware avansate inserate în rețele critice și exploatarea vulnerabilităților din sistemele utilizate pe scară largă.
Mai multe instalații de infrastructură critică din Brazilia – cum ar fi rețelele de electricitate, petrol și gaze, telecomunicații, apă și transport – au devenit ținte frecvente în războiul cibernetic, având în vedere potențialul lor de a provoca daune la scară largă dacă sunt compromise. În februarie 2021, două dintre cele mai mari companii din sectorul energiei electrice brazilian au suferit atacuri ransomware care le-au obligat să suspende temporar o parte din operațiunile lor.
Nici sectorul financiar nu este exceptat. Grupurile nord-coreene au arătat un mare interes față de țintele braziliene legate de criptomonede, instituțiile financiare și chiar sectorul apărării. Acești infractori încearcă să fure active digitale pentru a finanța programele guvernului nord-coreean, ocolind sancțiunile - aceasta este o formă de război cibernetic motivat economic. În plus, infractorii cibernetici internaționali (adesea legați de rețelele est-europene) văd băncile braziliene și milioanele lor de clienți ca ținte profitabile. Campaniile de malware bancar, rețelele de phishing și furtul de date de carduri au lovit Brazilia la scară industrială. Nu este surprinzător faptul că un raport recent a indicat că Brazilia este a doua cea mai atacată țară din lume în ceea ce privește infracțiunile cibernetice, suferind peste 700 de milioane de atacuri în 12 luni (o medie de 1.379 de atacuri pe minut) - multe dintre acestea vizând frauda financiară.
Guvern și instituții publice
Instituțiile guvernamentale braziliene – inclusiv agențiile federale, Forțele Armate, sistemul judiciar și guvernele statelor – au devenit ținte prioritare în războiul cibernetic, atrăgând atacuri de spionaj și sabotaj din diverse țări. Grupuri asociate cu China, Rusia și Coreea de Nord au condus operațiuni împotriva Braziliei în ultimii ani.
Motivația variază de la interesul pentru secretele diplomatice și comerciale până la obținerea unui avantaj strategic în negocierile internaționale. Un raport Google din 2023 a dezvăluit că, din 2020, peste o duzină de grupuri străine de spionaj cibernetic au vizat utilizatori din Brazilia - 85% din activitățile de phishing atribuite guvernelor provin de la grupuri din China, Coreea de Nord și Rusia.
Această activitate intensă reflectă poziția Braziliei ca lider regional și jucător influent pe scena globală, ceea ce o face o țintă atractivă pentru adversarii care caută informații privilegiate.
Cum a atenuat Brazilia riscurile războiului cibernetic?
Confruntată cu escaladarea amenințărilor cibernetice globale, Brazilia a adoptat – și ar trebui să continue să îmbunătățească – mai multe măsuri pentru a atenua riscurile și a consolida securitatea cibernetică . Lecțiile învățate din incidente și recomandările experților converg asupra unor puncte cheie, cum ar fi consolidarea structurilor guvernamentale de apărare cibernetică – în 2021, Brazilia a aprobat Strategia Națională de Securitate Cibernetică (E-Ciber), care subliniază necesitatea consolidării capacităților naționale de protecție, a îmbunătățirii cooperării internaționale și a încurajării dezvoltării tehnologiilor naționale.
Însă mai sunt multe de făcut. Țara trebuie să implementeze niveluri suplimentare de apărare în sectoarele energiei, telecomunicațiilor, finanțelor, transporturilor, salubrității și altor servicii esențiale. Aceasta include adoptarea standardelor internaționale de securitate (de exemplu, standardele ISO 27001, cadrul NIST) și impunerea îndeplinirii de către operatorii de infrastructură a cerințelor minime de securitate cibernetică. De asemenea, este necesar să se reducă suprafața de atac a acestor organizații, să se crească reziliența acestora și să se stabilească protocoale robuste pentru prevenirea, monitorizarea și răspunsul la incidente.
În special, trebuie îmbunătățită securitatea rețelei principale de internet a Braziliei – protejând centrele de date, serverele mari, punctele de schimb de trafic și alte active care susțin diverse sectoare critice.
În sectorul privat, există o maturitate mai mare, în funcție de segment. Sectorul financiar, de exemplu, are unul dintre cele mai avansate ecosisteme de securitate cibernetică din Brazilia, determinat de reglementări stricte din partea Băncii Centrale, investiții continue în tehnologia antifraudă și necesitatea de a proteja tranzacțiile de mare valoare împotriva amenințărilor din ce în ce mai sofisticate.
În concluzie, războiul cibernetic global prezintă Brazilia provocări complexe, dar ușor de gestionat, cu o planificare și investiții adecvate. Țara a demonstrat deja progrese – este considerată a avea cea mai matură postură de securitate cibernetică din America Latină – dar ritmul amenințării necesită îmbunătățiri constante.
În teatrul invizibil al spațiului cibernetic, unde atacurile au loc în microsecunde, pregătirea în avans este fundamentală. Consolidarea rezilienței cibernetice a Braziliei nu numai că va atenua riscurile războiului cibernetic, dar va asigura și că Brazilia poate profita în siguranță de oportunitățile transformării digitale globale, fără ca suveranitatea sau activele sale strategice să fie ținute ostatice de adversari ascunși. Pe scurt, securitatea cibernetică este securitate națională și trebuie să fie o prioritate în vremuri de pace și conflict, astăzi și întotdeauna.
