Sancțiunea prezidențială a Legii privind protecția copiilor și adolescenților în mediul virtual (Legea nr. 15.211/2025) marchează un progres urgent în protecția copiilor și adolescenților în mediile virtuale, răspunzând unui scenariu în care expunerea timpurie la rețelele sociale și conținutul neadecvat a generat îngrijorări crescânde.
În același timp, noua legislație prezintă provocări semnificative pentru marile companii de tehnologie, care vor trebui să își adapteze sistemele și politicile de moderare pentru a îndeplini cerințele fără a compromite inovația sau a restricționa libertatea de exprimare. Accentul principal va fi pus pe găsirea echilibrului între protecția eficientă a minorilor și viabilitatea operațională a platformelor digitale, astfel încât reglementarea să nu devină un obstacol în calea dezvoltării tehnologice.
Pentru Alexander Coelho, partener la Godke Advogados și specialist în Drept Digital și Securitate Cibernetică, există un scenariu de incertitudine juridică în ceea ce privește perioada de vacanță (până la 6 luni), ceea ce permite marilor companii de tehnologie să se adapteze la legislația actuală. „Perioada de vacanță scurtată, combinată cu cerința unor rapoarte semestriale și a unor mecanisme tehnice sofisticate, poate genera un efect secundar periculos: o nepotrivire între lege și realitatea tehnologică. Acest lucru deschide calea pentru procese, acuzații de nefezabilitate tehnică și o relație tensionată între platforme și autoritățile de reglementare”, explică el.
Pentru marile companii de tehnologie, ECA digitală nu reprezintă doar o altă reglementare braziliană, ci un semnal de reglementare global. „Într-un interval de timp foarte scurt, Brazilia va solicita măsuri care afectează direct modelele de afaceri ale platformelor: verificarea vârstei, consimțământul părinților, restricții privind publicitatea și combaterea utilizării compulsive”, sfătuiește Coelho.
Pe termen scurt, calea este clară: companiile vor trebui să cartografieze imediat fluxurile de date ale minorilor în cadrul serviciilor lor, ajustând setările implicite astfel încât protecția să fie regula, nu excepția. „De asemenea, va fi esențial să se implementeze protocoale mai robuste privind consimțământul părinților, să se pregătească acum pentru colectarea informațiilor care vor susține rapoartele de transparență solicitate de ANPD și să se asigure că reprezentanții legali din Brazilia sunt capabili să răspundă autorităților administrative și judiciare”, adaugă avocatul.
Pe de altă parte, Legea 15.211/2025 reprezintă o evoluție naturală a cadrului de reglementare brazilian pentru mediul digital. În opinia Tiago Camargo, partener în departamentul de Confidențialitate și Protecția Datelor la IW Melcheds Advogados, noua legislație creează o punte armonioasă între Cadrul brazilian al drepturilor civile pentru internet și LGPD, încorporând în mod expres conceptele fundamentale ale Cadrului brazilian al drepturilor civile (articolul 2, §1) și stabilind protecții specifice prin configurații de „privacy by design”. „Ne confruntăm cu o reglementare care nu fragmentează sistemul juridic, ci mai degrabă îl completează, creând un ecosistem de reglementare coerent”, evaluează el.
Desemnarea Autorității Naționale pentru Protecția Datelor (ANPD) ca autoritate administrativă autonomă pentru protecția copiilor și adolescenților în mediile digitale, conform decretului 12.622/25, valorifică expertiza deja consacrată a agenției în domeniul protecției datelor. „Alegerea ANPD este una înțeleaptă, deoarece evită fragmentarea reglementărilor și valorifică cunoștințele tehnice existente privind prelucrarea datelor cu caracter personal”, subliniază Camargo.
„Brazilia se află în avangarda protecției digitale a minorilor la nivel mondial, creând un sistem de reglementare integrat care armonizează Cadrul brazilian privind drepturile civile, LGPD și noile protecții specifice, stabilind un model ce poate servi drept referință pentru alte țări în reglementarea protecției copiilor și tinerilor în mediul digital”, conchide el.