Confruntat cu transformările în obiceiurile consumatorilor și digitalizarea accelerată din ultimii cinci ani, lumea afacerilor a trebuit să se adapteze la noile reguli de marketing. branding-ul a fost unul dintre domeniile cele mai afectate, în special cu cererea tot mai mare de autenticitate, estetică contemporană și conexiuni reale cu publicul. potrivit unui sondaj realizat de agenția Topham Guerin, 741TP3 T de companii globale au suferit un anumit tip de rebranding din 2020, motivat în principal de schimbări în poziționare, fuziuni sau repoziționare vizuală în mediul digital.
Pentru a nu pierde relevanță sau spațiu pe piață, companiile au investit în strategii de rebranding care depășesc vizualul, caută să traducă scopul, comportamentul și experiența mărcii.“O rebranding a încetat să mai fie o problemă estetică pentru a deveni o decizie de afaceri. Astăzi, mărcile care nu își revizuiesc identitatea și scopul riscă să piardă legătura cu public”, spune Pedro Assis, CEO Walks Brand.
Pentru a contextualiza actiunile necesare, Assis, fondator al Walks Brand, agentie specializata in branding pentru e-commerce si retail, puncteaza principalele greseli care, atunci cand sunt reevaluate, pot transforma identitatea brandului tau si pot genera o legatura autentica cu consumatorul de astazi.
1. Ignorați agenda ESG
Transparența acțiunilor sociale și ecologice a devenit una dintre principalele cerințe pentru alegerea unui brand Dacă compania dvs. nu are un rol social sau acționează cu rea-credință cu publicul, trebuie să vă reconfigurați strategia. alăturându-vă brandului dvs. cu luptele sociale sau de mediu ale agendei ESG, creați o conexiune mai mare și, mai presus de toate, sentimentală cu clientul dvs, atrăgându-i încrederea și respectul.
2. Poluat vizual
Vizual poluat este necesar pentru o rebranding urgentă.cu noua cerință a pieței, clienții doresc o comunicare simplă, modernă și clară, prin urmare, este necesar să-și schimbe aspectul.minimalism, astăzi, a ajuns să domine și este de a merge dincolo de estetică. multe branduri sunt lăsând logo-urile lor vechi și adoptarea unei strategii care traduce maturitate, poziționare clară și o experiență vizuală mai fluidă și memorabilă.
3. Limbaj foarte instituțional
Brand cu prea multă comunicare instituțională, departe de limbajul creatorilor de conținut și de noile narațiuni digitale, trece printr-un semn de avertizare Consumatorul de astăzi se conectează cu companii care au voce, față și opinie, iar influencerii sunt cea mai puternică scurtătură către această proximitate. Un rebranding bun înțelege această logică și repoziționează brandul ca fiind relevant, antrenant și prezent în conversațiile potrivite, cu oamenii potriviți.
“Trăim era economiei creatorilor, prin urmare, brandurile care nu se adaptează limbajului influencerilor pierd legătura directă cu publicul lor.Rebrandingul trebuie să depășească estetica: este obligatoriu să repoziționăm compania ca o voce activă în cadrul conversațiilor culturale care modelează consumul de astăzi“, explică Pedro Assis, CEO Walks.
4. Lipsa povestirii
Companiile care suferă de lipsă de implicare, trăiesc o dilemă între a afla dacă produsul nu este interesant sau modul de comunicare care lasă de dorit.povestirea este una dintre cele mai puternice modalități de a începe un rebranding, deoarece creează o narațiune capabilă să atingă emoționalul publicului și să genereze o conexiune adevărată. pe o piață saturată de mesaje generice, brandurile care trezesc sentimente devin memorabile și, mai mult decât atât, creează legături de durată cu consumatorii lor.
5. Brand „energy” este scăzut pe plan intern și extern
Un brand puternic isi inspira atat angajatii cat si clientii.daca intern exista demotivare sau lipsa de claritate in legatura cu directia brandului, iar extern angajamentul este scazut, comentariile sunt neutre sau negative, iar perceptia generala este de stagnare, „energia vitala a brandului tau este compromisa.un rebranding poate reaprinde pasiunea interna si recastiga entuziasmul pietei.