Generația Z, născută între 1997 și 2012, este prima generație cu adevărat digitală, cu experiențe modelate de jocuri video și platforme interactive. Conform PGB 2024 , 73,9% din populația națională a declarat că joacă un anumit tip de joc digital, indiferent de frecvența sau platforma utilizată. Și, potrivit unui sondaj exclusiv realizat de Ng.Cash , un cont digital axat pe tineri, sectorul jocurilor de noroc a fost lider în tranzacțiile financiare în rândul Generației Z, totalizând 48,15% din cheltuieli. Aceste date dezvăluie modul în care lumea jocurilor de noroc nu numai că influențează divertismentul, ci definește și așteptările acestei generații cu privire la diverse aspecte ale vieții, inclusiv piața muncii.
Un studiu Deloitte indică faptul că 80% dintre profesioniștii din Generația Z preferă procesele de recrutare care oferă o formă de interactivitate digitală. Având în vedere acest lucru, multe companii au investit în procese de selecție gamificate, care utilizează elemente de joc pentru a crea o experiență de recrutare care depășește limitele tradiționale. Această schimbare de paradigmă nu este doar o tendință trecătoare, ci un răspuns la nevoia de a alinia recrutarea mai mult cu obiceiurile și așteptările unei generații care valorizează inovația, imediatitatea și relevanța.
Procesele de selecție gamificate încorporează provocări interactive, sisteme de notare și recompense care simulează situații de muncă din lumea reală. Aceste metode nu numai că implică candidații, dar oferă și companiilor un instrument mai precis pentru evaluarea competențelor critice. Conform unui raport PwC, companiile care au implementat gamificarea în recrutare au raportat o reducere cu 30% a timpului de angajare și o creștere cu 25% a retenției candidaților angajați.
Hosana Azevedo , directoarea departamentului de Resurse Umane de la Infojobs și purtătoare de cuvânt a Pandapé, software-ul de resurse umane al Infojobs, explică: „Generația Z este obișnuită cu interfețele digitale intuitive și caută feedback imediat. Gamificarea în recrutare se aliniază cu aceste așteptări și poate face procesul de selecție mai dinamic și mai relevant. Utilizarea acestui nou format înseamnă valorificarea acestei familiarități și crearea unei experiențe de recrutare mai captivante.”
Această metodă permite evaluarea competențelor într-un mod practic și contextualizat, spre deosebire de metodele tradiționale de interviu. Jocurile și provocările concepute pentru a simula sarcinile profesionale de zi cu zi ajută la identificarea unor abilități precum rezolvarea problemelor, luarea deciziilor și colaborarea. „Prin simulări realiste, putem observa performanța candidaților în situații care reflectă mediul de lucru. Acest lucru oferă o perspectivă mai concretă asupra modului în care se pot adapta și contribui la companie”, notează Hosana. În plus, aceste platforme permit companiilor să identifice abilități emergente, cum ar fi capacitatea de adaptare rapidă și aptitudinea de a gestiona tehnologii digitale avansate, caracteristici frecvent întâlnite la candidații Generației Z.
În plus, gamificarea poate reduce stresul și anxietatea asociate cu procesele de selecție convenționale. „Experiența interactivă tinde să creeze un mediu mai relaxat, permițând candidaților să se prezinte mai autentic. Anxietatea redusă poate duce la performanțe mai bune, oferind o evaluare mai precisă a abilităților și a compatibilității culturale a acestora”, adaugă Hosana.
Într-o piață în care talentul potrivit poate face toată diferența, gamificarea este mai mult decât o modă - este o evoluție naturală. Companiile care înțeleg și adoptă această abordare nu numai că atrag cei mai buni candidați din Generația Z, dar construiesc și o cultură a inovației care rezonează cu viitorul muncii. Întrebarea nu este dacă gamificarea va avea un impact asupra recrutării, ci mai degrabă cine va fi în prim-plan atunci când această schimbare va avea loc.
